miercuri, decembrie 09, 2009

Eu?!

Încet totul se stinge... Bătăile inimii nu mi le poate lua nimeni! Nici măcar vântul nu poate spulbera cu suflarea lui cea rece ecoul conştiinţei ce îmi dictează în silabe prea scurte următorul gând, următoarea reacţie confuză... Mă ascund în spatele acestui trup dornic de neprevăzut, dar undeva departe într-o linişte albă sunt doar un mic fulg de nea, care l-a o răsuflare neterminată s-ar putea stinge. Vorbele ţi s-ar părea cu totul altele dacă ai privi din spatele acestei fiinţe cu ochii pictaţi de bolta adâncă a cerului; ele te-ar transforma pentru totdeauna într-o picătură de ploaie... Fiecare mişcare sau orice gest neînsemnat sunt parcă o altă parte din mine.Mă îngână doar glasul suav al vântului şi sunetul enervant al tastaturii, încerc să "inventez" o poveste, dar în toate îmi regăsesc o urmă de atingere. Vorbe ce nu ar trebui să vadă nicicând soarele vieţii, se izbesc de zidul îndrăznelii, se zbat greoi şi înving dorinţa arzătoare de împlinire... Prea multe gesturi, compătimiri sau pur şi simplu prea mult "eu". Acolo era tărâmul meu, doar două suflări ce se îmbrăţişau într-un cântec de mângâieri, două perechi de ochi, lipsite de zeci de părţi de motive; se întrăgeau reciproc... Da, recunosc încă o dată, atârn de stele, mă cobor pe această pantă a existenţei în fiecare clipă în care îmi vezi gândurile zburdând enigmatic dincolo, nu sunt probabil doar ceea ce par a fi, înţelesurile mă trădează de cele mai multe ori... Eu?! sunt doar o fărâmă din această lume, ce se completează cu universul...

by Deea