Visând

Am încercat din nou să răpesc visul de aseară; să-l ascund într-o cutie şi în zilele cu ploi de tristeţe să mă amăgesc măcar pentru o clipă cu acesta... Se făcea întuneric, eram prinsă într-un tărâm de visare; alergam de parcă aş fi vrut să prind fericirea de un picior, dar nu... am reuşit doar să mă împiedic de piatra fricii। Picuri mărunţi izvorau dintr-un cer pictat în nuanţa mării, îi simţeam în creştetul capului tot mai apăsat şi încercam să mă acopăr cu mâna.Îmi era teamă să mă opresc, deşi nu mai simţeam nici un strop de viaţă în picioarele amorţite. Priveam prin pătura de ploaie în golul imens al sufletului şi rând pe rând speranţele mi se agăţau de ramurile şubrede ale unui copac; copacul vieţii.... Nu mai distingeam realitatea de vis, iar inima o luase şi ea la goană căutându-şi adăpost sub o streaşină părăsită. În mintea mea întrebările duceau acum un război de cucerire, se luptau de fapt cu inconştientul meu, deoarece sclipirea din ochi mă părăsise pe drum... şi-a gasit şi ea jumătatea; o stea căzătoare. Nici drumul nu se mai distingea, sub tălpile lipsite de vlagă simţeam doar buruieni ce încercau din răsputeri să se încolăcească în jurul picioarelor. Mi-a mai rămas doar trupul, el nu se luptă cu soarta şi rămâne inert în faţa orcărei încercări. În depărtare îmi văd inima, nu am mai văzut-o niciodată zâmbind... Şi-a găsit pentru prima oară în viaţă ritmul. Şi alergam în continuare cu dorinţa că voi găsi la poarta următoare cerul şi pământul îmbrăţişaţi într-o horă a împlinirii. Dar la capătul unei cărări înguste mă aştepta taxatorul de bilete: încrederea... Nu aveam bilet bineînţeles şi astfel am căpătat încrederea dându-i la shimb sufletul... Acum chiar am rămas doar cu trupul. În acest timp totul s-a întunecat în jurul meu sau poate am orbit??? Nici eu nu ştiu... Dar alarma enervantă a sunat şi m-am trezit în pat, ţinând în braţe perna albastră cu care am împărtăşit toate momentele de bucurie sau de tristeţe, seară de seară... A fost un vis, acum sunt din nou în tărâmul realităţii... revin la viaţa mea monotonă...:)

by Deea